Dacă vrei să cumperi o locuință în Spania, pe care, ulterior, să o dai în chirie, trebuie să știi acest lucru: un okupas îți va da mari bătăi de cap, iar un dezokupas îți va putea rezolva problema.
Astăzi, aș vrea să vă povestesc care a fost cea mai mare greșeală pe care am făcut-o la prima închiriere…
Chiriașul meu a devenit un okupas
Cei care au citit postările mele de la început își aduc aminte, poate, că am povestit de cele două apartamente pe care le-am cumparat în februarie 2020. Unul din ele era cât-de-cât ok, adică mobilat și (aproape) gata de închiriat. A necesitat câteva investiții minore și care au mers repede: am schimbat un geam și am cumpărat electrocasnicele necesare.
Pentru că eu am plecat în Romania imediat după achiziție, fostul meu coleg, care m-a ajutat/consiliat în perioada aceea, a găsit repede chiriaș, cu începere chiar de la 1 martie.
Persoana respectivă era bucătar, angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, pe care i l-a dat fostului meu coleg, împreună cu doi fluturași de salariu. Urma ca cel de-al treilea fluturaș de salariu să-l aducă în câteva zile, ca să putem trimite toate aceste acte la firma de asigurări, pentru Seguro de impago (asigurarea de neplată).
Asigurarea de neplată este esențială în Spania pentru ca, în cazul în care chiriașul se transformă în okupas (adica nu mai plătește chiria), să poți recupera banii de la asigurare.
Ce este un okupas
Fenomenul okupas, așa cum este denumit aici, este cel mai răspândit în Spania, dintre toate țările europene, datorită legislației care-i protejează mai mult pe chiriași decât pe proprietari.
Aceștia din urmă, prin diversele asociații de profil, fac lobby pentru schimbarea acestei legislații în favoarea proprietarilor, sau cel puțin balansarea ei, dar nu se întrevăd semne că asta s-ar putea întâmpla prea curând.
Cred că vă amintiți că fix în martie 2020 s-a pus lockdown și cred că știti că în Spania au fost unele dintre cele mai stricte condiții.
Cum restaurantele au fost primele care s-au închis și chiriașul nostru a rămas fără job, nu s-a grabit să mai aducă al treilea fluturaș, așadar nu am putut face asigurarea.
Fostul meu coleg, responsabil de property management pentru mine, a încercat în mai multe rânduri și în mai multe feluri să-l facă pe chiriaș să plătească sau să plece, însă fără niciun rezultat. Primeam la câteva zile copia mesajelor lor de pe Whatsapp, dar doar ca să vedem că încercările lui nu se finalizează nicicum în favoarea noastră.
Așadar, printre primele lucruri pe care le-am facut în august, după ce ne-am mutat în Elche, a fost să mergem, într-o seară, la chiriaș și să discutăm cu el. Cu cei trei copii după noi, am sunat la ușă și i-am spus, cu ajutorul fostului meu coleg, cine suntem și că vrem să ne plătească sau să plece.
Cum relațiile dintre cei doi erau deja tensionate prin discuțiile lor anterioare, ne-a „trimis la plimbare” și a vrut să ne închidă ușa în nas. Am pus piciorul în ușă și am încercat să continuăm discuțiile, dar el a chemat imediat poliția, care a venit repede, cu două mașini – una de la poliția locală și una de la poliția națională, șase-șapte polițisti, în total.
Politiștii ne-au spus, vorbind cu noi în cel mai calm mod posibil, că știu că avem dreptate dar, din păcate, legea este de partea lor și trebuie să apelăm la calea legală pentru a-l face să plece.
Cum am scăpat de okupas
Așadar, a doua zi am mers la agenția imobiliară unde lucra o româncă, care ne-a ajutat cu traducerea, iar proprietarul ne-a spus că avem două soluții:
- Să apelăm la un avocat.
El poate să coste între 1.000 și 1.500 euro sau chiar mai mult și care va rezolva problema în 12 – 18 luni sau mai mult. - Să apelăm la dezokupas.
Costul, în acest caz, ar fi de 2.500 de euro, iar termenul de rezolvare este de câteva zile.
Socoteala era simplă: avocatul plus chiria pierdută pe un an sau chiar doi, era mai scump decât dezokupas, așadar am ales a doua opțiune.
Ne-am întâlnit cu șeful firmei „de pază și protecție” și cu soția lui, care făceau o super echipă de agenți de protecție (se vedea asta „cu ochiul liber”, imediat ce-i întâlneai) și am semnat contractul prin care ei se obligau să ne păzească proprietatea, în cel mai bun și eficient mod posibil.
Imediat ce au pus o mașină în fața scării și DOI AGENȚI la ușa apartamentului, chiriașul a chemat poliția, iar aceștia au constatat, când au venit, că avem un contract perfect valabil, de pază și protecție.
Am încheiat repede contractul, după două zile și două nopți, când am intrat in apartamentul gol, i-am schimbat încuietorile și l-am pregatit pentru un alt chiriaș.
Nu am mai repetat niciodată această greșeală. La toate apartamentele noastre și ale clienților noștri avem Seguro de impago și suntem liniștiți în privința potențialului de a avea, din nou, un okupas.
Ne mai întâlnim din când în când prin oraș cu șeful firmei și cu soția lui, fie pe la supermarket fie când ei sunt „la treabă”, însoțiți de AGENȚII lor drăgălași. Nu am avut ocazia să-i recomandăm până acum, dar o facem, cu plăcere, cuiva care, din nefericire, ar avea okupas ca „musafiri”.
================
Pentru toți cei interesați de investiții imobiliare și/sau mutat în Spania, am realizat un ghid cu informații complete despre ceea ce trebuie făcut în această direcție. Descarcă-l de AICI!
